• REVELIONUL DINTRE ANI

    Am petrecut revelionul intr-un Pub din Calea Floreasca, la cateva minute de blocul meu din strada comandor Petriceanu.

    M-a ademenit un vecin, nea Bogdan, pensionar, prieten bun cu patronul, dar mai ales cu administratorul localului, Eugen. Ne-am adunat acolo, pe buzunarul fiecaruia, vreo douazeci de guri sau de perechi de ochi, cum ii place lui lui Eugen sa spuna. El ne-a rezervat holul cel mare, unde, impreuna cu doi chelneri, amandoi „oberi”, cum se zicea pe vremuri, a aranjat o masa elenganta. Nea Bogdan a mai convins de farmecul locului trei perechi de vecini, un doctor chirurg, Maximilian, si pe sotia lui, Adama (nu doar Ada, ca nu-i complet, ci „A-da-ma”), desenatoare la o firma de proiectari in arhitectura; pe un crainic de radio FM, Bazil, pe sotia lui, Marina, receptionera la un hotel in Piata Amzei si pe un sofer la ministerul invatamantului, Damian, cu sotia lui, Laura, care lucreaza in comert. Tot din blocul nostru, la invitatia lui nea Bogdan, a venit si Beiza, profesoara de sport. Nea Bogdan, care e vaduv, a venit impreuna cu sora lui, Melania, fosta profesoara de fizica, cu o nepoata lor, Solena, si cu doua prietene ale acesteia, Angela si Tesa. Ni s-au alaturat si nevasta lui Eugen, Lucia, si fiica lor, Noiela. A mai venit si unul din bodigarzii localului, Marius, aflat in timpul lui liber.

    Ne-am adunat cu totii pe la zece. Eu am sosit printre primii si am avut vreme sa iau cunostinta pe indelete de aparitia fiecaruia dintre ceilalti comeseni.

    Eugen, cu o figura de om priceput, mi-a spus, de cum am intrat, sa nu ma simt stingher, ca nu vor fi doar perechi, ci si cucoane singure, cu care ma voi putea intelege eventual bine, dupa gust si chef.

    Nea Bogdan, sora-sa si nepoata erau deja acolo. Eleganti, el cu papion la costum negru; madam Melania intr-o rochie sobra si cu un zambet permanent pe buzele stranse anume sa nu cumva sa scape vorbe in plus; Solena, cam la 25 de ani, foarte subtire si scunda, cu o fusta rosie enorma si cu o bluza sleampata dominata de o funda asimetrica, ironizand papionul unchiului. Cele doua prietene ale Solenei, Angela si Tesa, aveau priviri visatoare de nimic si zambete neutre. Angela infasurata intr-un sal imens verzui, ca matase broastei, cu un fund enorm sub o fusta stramta, iar Tesa, cu un decolteu studiat sa lase la vedere sanii striviti intr-un sutien care ii impingea spre gat si intr-o fusta pantalon transparenta sub care se stravedea dantela neagra a unor chiloti stramti. Imediat dupa mine au aparut Damian si Laura, el in costum visiniu, si camasa negra, fara cravata si ea intepenita intr-o rochie alba ca o pelerina de sub care cu greu i se puteau citi formele reale. Topaind pe tocuri enorme, si ea foarte inalta, a intrat Beiza, in pantaloni negri, care ii amplificau la fiecare miscare vibratia ascendenta a feselor si o bluza violeta quasi transparenta sub care ii sareau sanii liberi de orice stransoare. Avea parul ridicat de pe ceafa, de parca i-ar fi fost foarte cald. Intrezarind dinamica pieptului, ochii mei inregistrau si linia eleganta a gatului ei gol. Eugen, complice, mi-a soptit: „Liviule, uite o cucoana bine poftita!” Marina si Bazil, tineri si sprinteni, au intrat intr-un pas, cu exclamatii de bucurie. Bazil tinde sa se ingrase, dar Marina e mereu mai apetisanta. Pe langa mutrita ei simpatica de veverita din desene animate, are o prospetime a muschilor, o sveltete de la care cu greu imi pot lua ochii. Adama, vecina din apartementul de langa al meu, a ajuns singura, intr-o rochie gris metalic, dintr-un material moale, mulat, care ascundea o rotunzime ca sa evidentieze alta, asa incat imi obliga ochii sa ii parcurga mereu trupul repejor, de sus in jos si invers. Doctorul ingrijea un pacient abia operat cu zi inainte de urgenta, asa ca a intarziat pana aproape de miezul noptii. A venit in costum negru, camasa alba si papion rosu, plin de bancuri porcoase, indemnandu-ne sa radem fara jena. Lumea era zgomotoasa. Vorbeau cate cinci-sase deodata. Ma scaldam in valurile de voci si radeam mereu. Am baut, siret, apa chioara, in loc de vodca, mizand pe efectele alcoolului asupra Beizei, care insa a preferat sa dialogheze indelung cu Adama. Ne-am inteles sa mancam pana la miezul noptii, sa ne gaseasca anul nou satui, sa bem sampanie in clipele innoirii anului si, apoi, sa dansam si sa gustam dulciuri, la propriu si la figurat. Am facut urari cu paharul de sampanie, dar de baut am baut vin rosu, cateva pahare.

    S-a si dansat, intai sotii intre ei. In acelasi timp, s-au format grupuri de discutie.

    Nea Bogdan, doctorul si Eugen au alcatuit un triumvirat.

    Nepoata lui Eugen, Solena, radea strident alaturi de Marius, care hohotea si el.

    Marina, Laura, Damian si Bazil formau un cvartet cand vesel cand sobru.

    De mine s-au apropiat, cred ca indemnate de Eugen, Angela si Tesa.

    In timp ce triumviratul lansa glume sarate si nesarate, dorind sa fie auzite, macar din cand in cand de toti ceilalati si pe cand cei doi, care radeau oricum, pareau sa le tina isonul, cvartetul familistilor isi pastra tinuta inalta, dar cu ingaduinta fata de ceilalti.

    In grupul meu, pe care il doream cat mai invizibil si discret, ochii mei alunecau de pe decolteul Tesei, pe fundul Angelei si apoi spre umbra neagra dantelata de sub fusta pantalon transparenta pe care o purta Tesa. Zambeam, cautand sa par indiferent fata de ceea ce priveam, fara sa ma pot abtine. Angela, cea foarte tanara, parand a avea putin peste 25 de ani, era mai guraliva, mai directa. Tesa, aproape de 40, vorbea mai putin, cu fraze intrerupte, ezitanta. Cand Marius si-a intrerupt hohotitul in preajma Solenei, a venit sa o invite pe Angela la dans, m-am decis sa dansez si eu cu Tesa. Am tacut amandoi. Grupurile de dsicutie se refaceau aproape identice, dupa ce dansul se intrerupea. La un moment dat, pe la ora 1, nea Bogdan a oftat dupa o tigara adevarata, adica dupa un trabuc si Eugen era din ce in ce mai afectat ca nu poate sa-i ofere unul. Am iesit sa alerg pana acasa sa le fac o surpriza. Am lipsit vreo 35-40 de minute si m-am intors cu trei trabuce, dintr-o asa-zisa colectie inutila de havane. Le-au fumat, intrigandu-le mai ales pe femei cu fumul greu de suportat, nea Bogdan, doctorul si Damian. Dansul se relua din cand in cand si Angela m-a provocat sa dansez cu ea, intrebandu-ma daca mi-am rezervat noaptea exclusiv Tesei. Am acceptat dansul, in timpul caruia, ea evident sub influenta sampaniei din care sorbise detul de des, se sprijinea zdravan pe bratele mele si imi soptea vrute si nevrute, cu tonuri fie de repors, fie interogativ. Deodata m-a suprins cu o remarca asupra lui Marius cu care dansase de doua-trei ori. Mi-a spus impleticindu-si limba si soptindu-mi cu sasaieli prelungi, ca Marius e cam porc, pentru ca, in timpul dansului, o tragea spre el, ca sa danseze lipiti si ea sa simta ca „i s-a sculat”. M-am prefacut ca nu am auzit, ca nu am inteles. Am tacut, dar ea a devenit dupa cateva clipe si mai socanta: „Stiu ca am un fund remarcabil, care excita si m-as mira sa nu ti se fi sculat si tie.” Am pufnit uimit, cu ochii in tavan. Ea a izbucnit in ras si s-a lipit de mine, sasaindu-mi prin salul verzui: „Lasssa-ma ssssa ssssimt!” Muzica s-a intrerupt la timp si eu profitand de hohotul de ras general sustinut de triumviri si de perechea mereu ilarianta, am hohotit si eu fortat, asociindu-ma atmosferei generale si tratand-o astfel cu nepasare pe nebunatica Angela. Am revenit la Tesa, care imi parea mai cuminte si mai calma. Dupa ce a mai baut cateva guri de sampanie, Angela a revenit langa noi, cu o privire misterioasa, atintindu-ne insistent, cu o intentie evident agresiva, potential socanta. Scrutandu-ma pe sub sprancene si parca si de sub salul ei verzui a sasait tinand-o de mana pe Tesa: „Ssse ferisssita ar fi Tesssa, daca sssineva i-ar fassse un bine in prima sssi a anului, ssss-o futa ca la carte! Ce parere avesssi? Am dreptate?” Si a plecat sa mai soarba sampanie. Am privit spre grupurile de hohotitori, cautand un hohot salvator la care sa ma asociez, am si hohotind, cu ochii indreptati peste capul Tesei, evitand sa o privesc in ochi. Dar ea, domoala, ezitanta, a pus punctul pe „i”: „Glasul pacatoasei adevar graieste.” Privirea mi-a cazut brusc drept in decolteul ei. Mi s-a deschis gura sa zic ceva, dar nici sa respir nu-mi venea. M-am departat de ea si am revenit cu doua cupe de sampanie rece, pe care le-am sorbit agale amandoi.


  • Commentaires

    Aucun commentaire pour le moment

    Suivre le flux RSS des commentaires


    Ajouter un commentaire

    Nom / Pseudo :

    E-mail (facultatif) :

    Site Web (facultatif) :

    Commentaire :